Impresii din Gara de Nord

Wednesday, June 30, 2010

















Aseara am ajuns acolo dupa multi ani. Nu pot sa spun ca mi-a lipsit, ca m-am gandit la ea sau ca ma trezeam incaltandu-ma fara sa stiu unde plec. Pur si simplu nu am avut treaba acolo. Pana aseara.
Cand am sperat ca plicul pe care urma sa-l primesc, pentru a-l da mai departe, nu contine droguri sau celule stem recoltate de la oameni ucisi la marginea strazii ca niste caini. Nu ma vad bine in penitenciar.

Cum n-am mai fost de atat de mult timp acolo, simt nevoia sa impartasesc. Unele lucruri s-au schimbat (in bine sau in rau), altele au ramas la fel.

Taximetristii de exemplu. In fata garii sunt aceeasi smecheri "independenti" cu tarife umflate care nu-i lasa si pe cei de firma sa munceasca. Cat de greu o fi sa ii dai la o parte? Fie prin controale, fie cu forta, doar taximetristii de firma sunt cu miile. Nu imi vine sa cred ca nici oficial, nici neoficial nu s-a facut nimic in privinta lor de atata amar de vreme. Ce s-a schimbat? Un pic mentalitatea oamenilor. Treceau printre ei, pana in strada, si isi asteptau taxiurile comandate prin telefon. Dar, din moment ce brunetii sunt inca acolo, tot mai pica unii in capcana tarifelor scrise mic, a maimutelor ascunse in schimbator, a aparatelor manevrate si a cauciucurilor schimbate.

Am sesizat ca la intrarea in gara nu mai sunt taxatorii care-ti luau bani ca indraznesti sa calatoresti cu trenul. Un pas inainte.

Am mers pe aceleasi holuri triste pana in zona peroanelor, a informatiilor, si a carciumilor. O, da! Ce s-au inmultit carciumile! Sunt un miliard de de locuri unde sa bei alcool. Cum au dat spaga sa aiba o camera cu iesire la peron, au umplut-o cu bautura si au trantit 10 mese inghesuite afara. Mai sunt si supermarketuri, si zeci de chioscuri de ziare, alte zeci cu snacks si rontaieli si niste magazine de haine. McDonalds, KFC si cateva locuri cu shaorma. Te simti ca in Piata Obor. Inainte nu era bine ca nu era aproape nimic. Dar nici sa exagerezi parca nu e bine. La noi e ori foarte rau ori e foarte rau. Cum s-a intamplat tranzitia de la trenuri fara incalzire, in care mureai de frig, la trenuri cu care trebuia sa mergi in bataia vantului cu geamurile deschise pentru ca mureai de cald. Cred ca zisese Basescu: vreti caldura, ha? Luati de aici.

Trenul meu ajungea la 22:30. Sau asa ar fi trebuit. Am ajuns la tabele si vad ca nu are intarziere.
Ma mir tare. Ca astea au intarzieri oricum, chiar si fara inundatii. Mai ales cand vin de departe. Nu am apucat sa ma mir bine si, cand se apropia ora de sosire, se scrie 15 min la rubrica intarziere. Stateam deja de vreo 10 min. Mai trec si astea si ma duc la informatii sa intreb cum sta treaba, cate minute se mai adauga. Nu era nimeni acolo. Am asteptat vreo 5 minute pana am vazut o doamna cu niste snacks in brate, venind dinspre un chiosc. A, s-a dus si ea un pic pe afara. Si-asa trenurile intarzie, care e graba? Si s-au mai adaugat 10 minute la intarzierea trenului meu. E inca bine. Unele trenuri aveau 170 de minute intarziere. Acum inteleg rostul carciumilor patetice. Normal ca te pui sa bei cand vezi cat ai de asteptat.

Intre timp aud in difuzoare: Stimati calatori, datorita inundatiilor, trenul care pleaca spre Timisoara merge pe ruta ocolitoare. Si o preciza. Pai cum datorita? Asta ar fi de bine. Poate din cauza inundatiilor. Si am auzit asta de vreo 5 ori. Nu am rezistat si m-am dus la cucoana de la informatii si i-am spus ca nu e corect si cum ar trebui sa fie. Femeia, surprinzator de receptiva, scrie pe o bucata de hartie si pleaca cu ea pe o usa din spate multumindu-mi. Poate a vrut sa se revanseze ca m-a facut sa astept.

Am auzit cum anuntau un tren spre Iasi. M-a surprins sa nu aud nicio avertizare: calatorilor, stiti ca sunt inundatii masive in Moldova. Sa va asteptati la intarzieri mari, la rute ocolitoare, sa aveti mancare, apa, medicamente. Nimic. In drum spre gara auzeam la radio cum este intrerupta circulatia pe multe linii din Moldova pentru ca a trecut viitura peste ele. Si se mai mira CFR-ul ca nu mai merg oamenii cu trenul.

Cat am mai stat am vazut fete imbracate ca dansatoarele din Bamboo. Sunt convins ca se mira ca se uita barbatii, ca le fluiera taranusii, ca incearca sa le agate baietii de cartier si ca le pipaie oligofrenii. Si tot ele spun ca este o tara de cacat. Nu mai poti si tu sa te imbraci ca o prostituata ca se si iau nesimtiti de tine.

Au trecut niste surdo-muti. El era atat de beat ca arata numai la el si la mediul inconjurator in timp ce ea facea fraze complexe din articulatii. Cred ca-l intelegea doar pentru ca era amabila.

Am mai vazut un copil. De fapt l-am auzit mai mult. Avea o pusca cu sunete si laser. A urlat aia cat am stat acolo. Nu stiu cum as reactiona sa fie al meu si sa faca o zi intreaga asa. Mi-as baga degetul prin ochi si mi-as atinge creierul, cred.

A venit trenul meu, am luat plicul si-am plecat. As mai fi stat sa vad daca schimba anuntul cu datorita/din cauza. La iesire ma intrebau taximetristii smecheri daca vreau taxi. Le-am raspuns: Cu voi niciodata!

Ii multumesc lui Calin ca mi-a adus aminte de Gara de Nord.

Iliescu a murit la concertul Massive Attack

Tuesday, June 29, 2010

Cel putin asa scria pe ecranul din spatele scenei. Au fost multe mesaje. Politice, economice, ecologice, tabloide si citate celebre. In fiecare tara sunt traduse si adaptate la evenimentele interne de actualitate.


Exemple:
- Cu Dusterul 4x4 printre oi
- Marean e da buna credinta
- Dan Diaconescu - Mi-au dat salteaua cea mai buna!
- Un iepure violeaza o pisica
- Bianca Dragusin isi face cumparaturile cu Lavinia
- Va fi mai bine dar nu se stie cand
- Beyond Petroleum (la care unii au spus ca e publicitate :)) )
- Prea mult zgomot pentru nimic
- Doar Base ne intelege

Si cea care a smuls urale maxime: Iliescu a murit.

Noaptea, toate Institutele Culturale sunt deschise

Monday, June 28, 2010

Vineri s-a intamplat iar ca astia de la Institute nu au avut somn si s-au dat mari ca ne primesc in vizita si ca organizeaza de la proiectii la concerte si de la expozitii la workshopuri.


La British Council am vazut proiectii de scurtmetraje de animatie. Cele mai bune din Marea Britanie. Proiectia a fost organizata cu perne pe jos in biblioteca.



















Printre cele mai de succes au fost Simon's Cat si TXT Island. Despre Simon's Cat am mai scris si cu alte ocazii. Pe youtube se gasesc toate.



Tot aici au mai fost: un concert, un DJ show, un concurs de expresii englezesti, jocuri de cricket si lectii de vals englezesc. Un tip din curte se bucura la telefon ca a mai fost la cateva si ca era suc pe gratis. Si bomboane! La un moment dat mi s-a facut sete si am pus mana pe o cutie. Era un suc numit Cucu Land cu 0.1% continut de fruct. Lista de ingrediente era parca facuta de un om de stiinta nebun. L-am pus discret la loc si am baut apa de la La Fantana.

Am ajuns si la Institutul Ungar. La interior erau expozitii. Una de fotografie.



















Alta de statuete pictate. Jucaria urbana SANDO.














De pe un perete cazuse tencuiala. Au gasit o solutie ingenioasa.






















Au mai fost: un concert de Chopin, proiectii de filme si dans unguresc. In curte era mare gateala.
Focul era facut si ceaunele + gratarele sfaraiau.




















Intr-o parte se canta blues. AG Weinberger cu o seama de chitaristi si un domn ungur care zicea la flaut si la gura.

video



La Institutul Francez era curtea plina de hartisti. Targ de design.



















In hol se intamplau lucruri proiectate, muzica si antren.



















Au mai fost: atelier de gatit, atelier de franceza, arta digitala si scurtmetraje.

La Centrul Ceh au fost proiectii de lung si scurtmetraje si expozitii de fotografie.

Ucrainienii au fost pragmatici. Si-au prezentat compania aeriana AeroSvit, si-au prezentat publicatiile Uniunii Ucrainienilor, si-au prezentat orasele in care vor fi meciuri la Euro 2012 si s-au facut auditii live ale posturilor de muzica. Pe langa astea: proiectii, poezie, concerte.

Grecii au vrut sa ne invete cuvinte, sa cantam greceste si au pus filme dar in curtile altor institute.

La Cervantes: carti si filme. Tot aici erau si Austriecii cu filme.

La ICR au fost concerte, pantomima, fotografie si muzica greceasca.

Italienii au servit teatru si film.

Pe la 5 eram acasa cu scurtmetraje in cap. Oare ce-oi fi visat?

iPhone 4 scapa semnalul din mana

Friday, June 25, 2010

He, he! S-a lansat noul iPhone 4, cu iOS 4, cu retina display, cu multitasking, cu doua camere, cu 5 megapixeli, cu HD video, cu procesor mai rapid, si cu multe alte minunatii.

O, da! Si arata si mult mai bine decat versiunile anterioare.
















Problema este sesizabila de la primul gest pe care-l faci pentru a-l folosi. Gestul banal de a-l tine in mana. Cum face toata lumea cu telefonul: il iei in mana si suni, sau ce faci tu cu el.























Nu va sare nimic in ochi in poza de mai sus? Nu? Nimic? E ceva esential. Semnalul. Aproape inexistent. Hopa! Pai dai niste sute de euro pe un gadget trendy si, cum il iei in mana, nu mai are semnal? Pfff! E ca si cum "ai lua-o in mana" cu achizitionarea lui.

Iata cum se intampla.




Ca sa vezi! NO SERVICE!
Si SEARCHING...

Ce au spus Apple si Steve Jobs (pe care eu il admir)? Nu mai tineti telefonul asa (ca mai sus). Ce dracovenie! O firma care se bucura de mare incredere, face un gadget de mare succes, dar mare atentie la cum il tineti in mana. Va trimitem noi un manual sa stiti care gesturi sunt interzise si care nu.

De ce pierde semnalul? Pentru ca rama lui este antena. Si o acoperi cand il tii in mana. Chiar si www.engadget.com, care a facut cel mai lung articol laudativ recunoaste intr-un articol ulterior ca inclusiv cel testat de ei a patit asta. Apropo. Nu era mentionata in review-ul initial.

Au dres-o cu poza asta. :))

















Curat dracovenie! Sunt curios ce succes o sa aiba la noi. Sunt aproape convins ca o sa aiba toata lumea. O sa fie un fel de X6. Bine ca la ala nu s-a descoperit ca, daca pui mana pe volan, nu mai poti vira. Sau frana.

Morning dream

Meciul cel mai lung

Thursday, June 24, 2010

La Wimbledon e in desfasurare un meci record: Mahut - Isner.


Este 2 la 2 la seturi si sunt in setul decisiv. Doar ca setul decisiv arata asa - 59 la 59!! Este Cel mai lung meci de tenis din istorie. Dureaza de 10 ore si a inceput marti. A tot fost suspendat pentru ca mai erau si alte meciuri si aseara pentru ca s-a inserat. Se pare ca astazi se va termina.

Pe langa meciul cu cea mai lunga durata, au mai fost batute si alte recorduri:
- cel mai lung set: peste sapte ore (setul 5)
- cele mai multe gameuri intr-un meci: 163
- cele mai multe gameuri jucate intr-un set: 118
- cele mai multe puncte jucate intr-un meci / set: 841 / 572 (in setul 5)
- cei mai multi asi reusiti de un jucator intr-o partida: 98 (Isner)

Ceilalti jucatori stau in tribune si se uita si ei la spectacol. Unii spun ca e bine, altii ca e rau, ca ar fi trebuit sa se joace tiebreak la 50-50. Federer a spus ca nu stie daca sa rada sau sa planga.

Isner a avut minge de meci la 9-10. Degeaba. La 32-33 a mai avut doua. Tot degeaba.







































































Treaba se reia astazi dar nu stiu exact la ce ora. Ca pe siteul Wimbledon iti arata in homepage doua ore - locala si a ta. La ora meciului arata numai una. E cea locala sau a mea? Ma lamuresc eu. Deci poate sa inceapa "nu mai devreme de 15:30" sau "nu mai devreme de 17:30". :))

Ma uit sigur. Ar fi tare sa mai dureze un singur game.

UPDATE: S-a terminat. A batut Isner cu 70 la 68.
S-au jucat 183 de game-uri in 11 ore si 5 minute.

Chimicale perverse la cap

Wednesday, June 23, 2010

De dimineata eram in dus. Gol. Turnam apa si gel pe trup. Picaturile se rostogoleau peste muschii mei perfecti. Sau peste burta, nu mai tin minte. Cand se desprindeau de mine, le auzeam cum ofteaza, triste. Dar si usurate la gandul ca se vor zdrobi de emailul cazii si vor deveni un melanj de ramasite incapabile sa simta. La un moment dat mi s-a parut ca am auzit si voci: foloseste lufa.
M-am simtit atins, violat.

Serviciul de Telecomunicatii Speciale ma cauta la adresa

Tuesday, June 22, 2010

Am si eu, ca tot omul care se da blogger, instrumente prin care vad cati oameni intra, la ce ore, cati au intrat si alta data, cati pentru prima data, din ce oras, din ce tara, ce cautari s-au dat pe google si au ajuns pe blogul meu, ce traseu au avut prin paginile lui samd. Una dintre informatiile pe care le vezi este serverul de pe care intra.

Cum ma uitam eu, ieri, pe statistici, am vazut doua cautari succesive pe google: robin simion si robin simion adresa. Dati click sa vedeti captura mai mare.





Sincer sa fiu, robin simion este o cautare frecventa, nu e nimic ciudat. Aia cu adresa mi-a atras atentia si am vrut sa vad ce adresa imi cauta lumea. Si am intrat in detalii. Voila! Era una si aceeasi persoana.














Cele de mai sus se traduc asa: cineva de la Serviciul de Telecomunicatii Speciale, cu IP 85.120.255.114, a cautat robin simion pe www.google.ro, la 13:20:06. Asta l-a dus direct in prima pagina a blogului. Dupa ce s-a plimbat pe mai multe pagini, la 13:50:11, a cautat robin simion adresa. Asa a mai ajuns pe inca doua pagini.

Oare ce adresa cauta din moment ce se afla deja pe blog? Adresa de mail? Adresa de la birou? Adresa de acasa?

Sa va fac o scurta prezenatre a serviciului inainte de a trece la fapte.

"Serviciul de Telecomunicatii Speciale este organul central de specialitate, cu personalitate juridica, ce organizeaza si coordoneaza activitatile in domeniul telecomunicatiilor speciale pentru autoritatile publice din Romania si alti utilizatori prevazuti de lege. Institutia are structura militara si face parte din sistemul national de aparare.

Telecomunicatiile speciale reprezinta transmisii, emisii sau receptii de semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informatii de orice natura prin fir, radio, sistem optic sau prin alte sisteme electromagnetice pentru utilizatori aprobati prin lege.

Autoritatile publice ale statului roman in folosul carora functioneaza telecomunicatiile speciale sunt:
- Parlamentul Romaniei;
- Administratia Prezidentiala;
- Guvernul Romaniei;
- Institutiile care desfasoara activitati in domeniul apararii, sigurantei nationale si ordinii publice;
- Administratia publica centrala si locala;
- Autoritatea judecatoreasca:
- Curtea Suprema de Justitie;
- Ministerul Public;
- Consiliul Superior al Magistraturii;
- Curtea de Conturi;
- Curtea Constitutionala;
- Organele de conducere din cadrul organismelor guvernamentale si al unor organisme neguvernamentale de interes national.

Telecomunicatiile speciale se caracterizeaza printr-un grad inalt de protectie si confidentialitate. Activitatea Serviciului de Telecomunicatii Speciale este organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Controlul asupra activitatii institutiei se exercita de catre Parlamentul Romaniei, prin comisiile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ale celor doua Camere."

Treaba e simpla. Cineva de la STS a cautat pe google informatii despre mine. In ce scop? Mi-e greu sa spun din moment ce nu ma simt vinovat de vreo fapta care ar putea atrage supravegherea mea de catre un serviciu.

Si, sa fim seriosi, daca un serviciu secret si serios (mai ales unul care este specializat in mijloace de comunicare) ar vrea informatii despre mine, nu le-ar cauta pe google. Si nu le-ar cauta asa incat sa se vada numele institutiei. Si nu le-ar cauta asa incat sa se vada IP-ul real. Pentru ca, odata ce a facut asta, informatiile astea devin publice. Si un copil care are notiuni minime de blogging stie sa se uite in statistici. De la www.trafic.ro pana la www.statcounter.com. Sau pe propriile statistici daca domeniul pe care se afla blogul este cumparat.

M-am mai gandit ca ar putea fi cineva cunoscut care vrea sa imi gaseasca blogul. Dar de ce sa-mi caute adresa cand ma poate intreba? Poate nu am inteles eu ce adresa cauta.

Concluzia este neclara. Daca ma mai cauta domnul/doamna de la STS, il/o invit sa-mi gaseasca adresa pe cai oficiale daca vrea sa vorbim. Sau sa-mi identifice numarul de telefon si sa ma sune, ca le spun eu adresa. Nici aia nu e un mare secret pentru un serviciu secret. :))

Deci? A fost folosit un calculator al STS intr-un scop oficial sau intr-un scop privat? Ma intreb ce s-ar intampla daca as face o cerere scrisa in care sa solicit informatii.

UPDATE: Am aflat noutati: STS furnizeaza si internet pentru institutiile statului. Se pare ca e cineva de la APIA (Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura) ma cauta si imi vrea adresa. Poate am rupt vreun mar de unde nu trebuia? M-am tavalit in lanul de grau nepotrivit? Oi fi folosit motorina destinata agriculturii?

Primul ajutor sexual

Monday, June 21, 2010

Sigur v-ati intrebat candva cum trebuie sa reactionati cand o persoana are o problema medicala. De exemplu, ce fac daca vad ca cineva se ineaca? Am auzit cu totii de manevra Heimlich. Dar cum se face corect? Voila!




Acum ca stapaniti manevra Heimlich, sa trecem mai departe. Ce facem cand gasim o persoana cazuta? Trecem pur si simplu pe langa ea sau ne implicam?


Tema! Pana maine sa repetati de cateva ori cele doua situatii si sa-mi spuneti cum s-au finalizat.

I have created: guacamole

Sunday, June 20, 2010

In ultima vreme sunt fan orice se intinde pe painea prajita. Sa nu exagerez, nu chiar orice. Prefer sa fie fara grasimi, fara prajeli si fara chimicale. M-ati intrebat mai multi cand mai pun pe net ce am mai gatit. Acum este unul dintre momentele alea.

Guacamole este un aperitiv foarte versatil facut din avocado. De ce versatil? Pentru ca, dupa ce faci partea de baza, poti sa brodezi in multe feluri. Adica sa adaugi carne sau legume, in orice combinatie posibila. De gustibus.

Avocado este si foarte sanatos: reduce colesterolul si trigliceridele si mareste HDL (colesterolul bun). Face bine pielii si parului.

Pentru guacamole, avocado trebuie sa fie copt. Peste 90% din ce se gaseste la noi in magazine este crud. Tare. Si verde deschis. Si oamenii il mananca asa. :))
Cum arata unul copt? Este MOALE. Iti intra degetul prin el daca apesi mai tare. Ideea e sa simti ca se lasa daca apesi incet. Este verde inchis spre negru.
Nu trebuie sa aiba zone lasate. Inseamna ca e trecut.

Un avocado copt se poate pasa cu furculita si se poate intinde pe paine. De-aia i se mai spune si butter pear.


Eu am folosit un avocado si mi-a iesit sa pun pe vreo 7-8 felii de paine toast. Nu imi place sa stea in frigider cu zilele.



















Se paseaza cu furculita.



















Se adauga zeama de la o jumatate de lamaie. Aici e si dupa gust. Se pune si o jumatate de ceapa tocata. Si o lingura de ulei de masline dimpreuna cu un praf de sare.




















Am ales varianta simpla cu rosii. Am tocat o rosie.




















Imi place sa o fac aproape pasta ca sa nu cada bucati mari de pe felie cand musti.



















Am pus-o peste si am amestecat.



















Gata!



















Nu insitati ca nu mai este!

Vuvuzela noastra nu deranjeaza

Friday, June 18, 2010



















A innebunit lumea din cauza ei. Ca bazaie, ca deranjeaza, ca e prea de tot. Unii vand deja pe net niste mp3-uri care anuleaza zumzetul daca sunt puse in acelasi timp cu meciul. Unii vor sa le interzica.

Pe mine nu ma deranjeaza ca sunt obisnuit de multi ani cu zgomotul de vuvuzele. Nu, nu am fost in Africa. Am fost in cluburile noastre si le-am auzit pe vuvuzele cum bazaie pe langa baietii care ar putea sa le cumpere rochite multe si masini. Si nu sunt putine.

Au si caracteristici comune cu vuvuzelele de stadion:
- sunt lungi si au forme fluide;
- scot sunete ascutite ca sa atraga atentia;
- cand sunt in haita efectul este mai intens;
- au mare succes la public;
- se vand si pe internet;
- fac ca virusii sa se raspandeasca mai repede;
- fac ca oamenii sa nu mai auda alarmele si/sau anunturile de evacuare;
- pot sa produca hipoacuzie;
- vuvuzelele din Africa se mai numesc si lepatata, ale noastre sunt lepadate dupa o vreme, ca bazaie altele mai tare;
- uneori sunt numite enervante, chiar malefice;
- sunt asemanate cu roiuri de lacuste sau cu capre spre taiere;
- unele sunt subiectul plangerilor la politie;
- se spune ca din cauza lor jucatorii de fotbal nu mai performeaza;
- unii jucatori spun ca au fost treziti de ele chiar in hotel;
- unele persoane le iau apararea spunand ca fac parte din peisaj;
- sunt reprezentative pentru tarile in care le gasesti;

Sa nu-mi spuneti ca nu ati auzit de trompete. Le avem si noi pe ale noastre. :))

Londra 2012 da din colt in colt

Thursday, June 17, 2010

Si nu pentru ca e in urma cu pregatirile sau pentru ca are vreo alta jena. Uite de ce.























Asta e logo-ul olimpiadei de peste doi ani si a generat un scandal imens. Doar 8% dintre oameni au declarat ca le place. Comitetul de organizare spune ca este viziunea de la baza brandului nostru. Si ca este o invitatie sa iei parte si sa fii implicat. Depinde la ce trebuie sa iei parte.

Logo-ul a fost facut de agentia Wolff Olins fondata de Michael Wolff si Wally Olins. A costat 600.000 de euro. Nu, nu e o greseala. Atat a costat. Se pare ca agentia a fost aleasa fara licitatie. Poate e cu parandarat si la ei. Sa nu mai spun ca Wolff Olins a mai dat niste gherle grave in materie de branding cu BT Piper si cu PriceWaterhouseCoopers. Mare scandal si atunci.

Celebrul critic de design Stephen Bayley l-a numit o mizerie puerila si a spus ca arata ca o incercare a unui artist graffiti delincvent. Tot el a spus ca si suma este ridicola si ca exista peste 5000 de designeri talentati care l-ar fi facut mai bine pentru 10.000 de pounds. Peste toate astea s-a adaugat si faptul ca unii suferinzi de epilepsie au cazut si au avut crize cand au vazut varianta animata si organizatorii s-au trezit cu reclamatii de la organizatiile epilepticilor.

A fost asemanat cu Lisa Simpson care ofera un sex oral.














A fost facuta o petitie care a fost semnata de 50.000 de oameni in 2 zile. S-a facut si un site care te indeamna sa faci mai bine. Cateva exemple de acolo.





























































Unii spun ca seamana cu harta Frantei, inclusiv cu rauri si alte forme de relief. Eu zic ca este urat de oameni pentru ca e colturos, pentru ca e roz si pentru ca are umbre ciudate. A! Si pentru ca unii se chinuie sa-si dea seama ce ilustreaza.

UPDATE: Poate se refera la asa-zisa Apocalipsa din 2012.

UPDATE2: Am vrut sa vad ce se intampla daca logo-ul ar avea forme mai fluide, mai putin ascutite. Am pus mana pe Illustrator si asa arata.























Este evident ca nu s-au rezolvat toate problemele lui. Macar e mai prietenos. Mai putin violent.

Herkules - un mare prieten al meu

Wednesday, June 16, 2010

A fost odata ca niciodata. A fost un cos mare plin cu pui mici. Dog germani albastri cu sange nobil, ca sa nu mai spun albastru. Niste soricei. Puteau sa joace in Ratatouille.


















Asta a fost odata. Unul dintre cei mici a ajuns la niste prieteni de-ai mei. Andrei si Cristina. Care au avut grija de el, s-au jucat cu el, l-au spalat, i-au pus un acoperis deasupra capului, i-au pus o galeata cu mancare sub botic, i-au dat sa manance vitamine si jaratic si s-a facut mare. Mare-mare. Cam atat de mare.
































































Pozele de mai sus sunt de la concursuri. A fost deja la multe. A vazut multe si e cunoscut. Numele lui intreg este L & D Wagner Dog Herkules.

A luat Excelent si RPJ(romania prim junior) la Craiova

La Slobozia, unde am fost si eu, a luat FB(foarte bine) in prima zi, iar in a doua si-a scos parleala: Excelent si RPJ

La Brasov a luat RPJ, BJ(best junior) si BOB(best of breed - cel mai bun caine al rasei)

La Bucuresti pe 15 mai a luat EXC, RPJ, BJ, BD(cel mai bun mascul), BOB.

Weekendul trecut a fost la Sibiu si a facut treaba buna. Si cu ocazia asta si-a incheiat cariera de junior. S-a facut baiat mare. Bilantul ca junior: 8xRPJ, 5xBJ, 3XBOB, 2xBD. Bucuria lui? Cand il lauda stapanul si cand primeste un os nou. Sau un porc nou. Porc de cauciuc, evident.


















Herkules e foarte simpatic. Se bucura cand te vede. Daca nu te darama din prima te baloseste cu mare drag. Are vreo 90 de kg. Vine cu sfoara in gura si ti-o tranteste in brate. Nu ai inteles? Insista. Asta pana cand este trimis la locul lui. E baiat bun. Uneori, cand ma joc cu el, ma trece un fior pe coloana cand simt cat de strans tine sfoara in dinti si cat de puternic este. Dar el e pe modul simpatic, hai sa ne jucam, sa tragem de sfoara!
Astea sunt poze de la ultima vizita pe care i-am facut-o.

























































A avut parte si de joaca cu furtunul.











































Sper sa se mai joace cu mine, acum, ca s-a facut mare. Woof!

Artistii figurilor pe plaja la Tan-tan

Tuesday, June 15, 2010


















Unul si-a luat 5(cinci) sticle de sampanie si le-a aranjat frumos in ligheanul cu gheata sa se vada bine. Inclusiv atunci cand erau goale. A sarit ca ars cand a venit fata sa le ia: nu, nu, lasa-le asa. Si le aranja in continuare, se dadea in spate doi metri sa isi dea seama cum se vede. Ca un adevarat artist. Oare se vede ca sunt foarte smecher si ca am bani de sampanie pe plaja? Si le mai aranja un pic. Sunt convins ca sunt gramezi de gaini pe care le impresioneaza mizeriile astea.

Blog Widget by LinkWithin
toateBlogurile.ro